joi, 25 decembrie 2014

Despre Duolingo

Cunoșteam de mai mult timp câteva detalii referitoare la acest sait: DUOLINGO, însă abia de curând mi-am făcut un cont. Este pur și simplu un loc unde oricine poate învăța limbi străine, gratuit. Iată care sunt părerile mele:

Aspect și utilizare

Trebuie să recunosc că sunt plăcut impresionat de interfața sa. Utilizatorii pot naviga cu ușurință printre cursuri, pot să adauge prieteni, să citească variante traduse ale diferitelor articole și au la dispoziție chiar și un "magazin", de unde pot cumpăra cu așa-numiții "lingots" (obținuți numai prin multă muncă) diferite aplicații pentru cursurile lor.

Metodă

Fiecare curs de limbă străină este împărțit pe mai multe lecții, care comprimă atât aspecte din gramatică, cât și vocabular. Poți să dai teste, să refaci unele lecții, să discuți cu alți utilizatori despre anumite cuvinte, etc.
Odată cu avansarea, utilizatorul primește și experiență, care îl ajută să crească și să observe dezvoltarea sa.

Aspecte pozitive

După părerea mea, acest sait are o multitudine de aspecte pozitive, după cum sunt următoarele:
  • Este GRATUIT; de altfel, cam aceasta este deviza lor: We believe everyone should have access to education of the highest quality - for free. (Credem că oricine ar trebuie să aibă acces la educație de cea mai mare calitate - gratuit).
  • Algoritmul folosit de ei pentru a te ajută să înveți este chiar folositor. Pe mine m-a ajutat, mai ales în ceea ce privește vocabularul.
  • Dintre cursurile pe care le-am făcut eu, toate aveau incluse și pronunția, ceea ce nu numai că este foarte folositor, dar este și un aspect rar întâlnit printre alte metode gratuite.
  • Numărul mare de utilizatori, cu care poți comunica.
  • Interfața disponibilă într-o multitudine de limbi.
  • Cursuri complete și foarte bine structurate.
  • Calitatea, după părerea mea, concurează cu cea a cursurilor plătite, ceea ce mă bucură foarte mult.
  • Se poate învăța foarte ușor; un studiu realizat pe adevărați studenți ai duolingo a relevat faptul că în numai 35 de ore se poate învăța o cantitate la fel de mare de informație ca în sute de ore de curs universitar.
  • Sincer vorbind, este distractiv. Chiar și culorile și formele folosite sugerează o atmosferă copilărească.

Aspecte negative

  • Singurul la care mă pot gândi este numărul cursurilor. În momentul de față, se pot învăța doar câteva limbi (ce-i drept, unele destul de interesante, ca suedeză, daneză sau portugheză), dar am observat că lucrează la multe altele (printre care se numără și româna pentru vorbitorii de engleză).
  • Dacă nu aveți cunoștințe de engleză, atunci situația nu mai este la fel de plăcută; acum (2015) este disponibil un singur curs pentru vorbitorii de română.

FAQ

  • Câte cuvinte te învață Duolingo? atât de multe că nici nu are rost să le numeri.
  • Costă ceva? desigur, dar într-un univers paralel; în al nostru, nu costă nimic.
  • Câte limbi sunt? Multe. De la olandeză, germană și spaniolă până la turcă și irlandeză, toate sunt disponibile (din engleză) 

Lista cursurilor disponibile

Bineînțeles, pentru cei care știu engleza, sunt disponibile următoarele cursuri de limbi:
Spaniolă, franceză, germană, italiană, portugheză, olandeză, irlandeză, suedeză, daneză, turcă, norvegiană bokmal, esperanto și ucraineană.
În curând vor fi lansate: rusă, maghiară, hindi, poloneză, vietnameză, ebraică, română, klingon și ydiș.

Concluzie

Dintre toate metodele de a învăța limbi străine pe care le-am cercetat până acum, Duolingo este de departe cea mai folositoare, efectivă și distractivă. Îl recomand oricui cu căldură, iar eu voi continua, astfel cât îmi permite timpul, să învăț de acolo. Sper ca în curând să apară noi cursuri, sunt nerăbdător!




taguri: duolingo, despre duolingo,  ce este duolingo, este duolingo folositor, este duolingo gratis, metode de a invata limbi straine online

joi, 18 decembrie 2014

Limba norvegiană: Lecția 1


Opinie referitoare la dificultate

Multe persoane care au trecut prin procesul de învățare a limbii norvegiene au observat cât de simplă este. Dacă cunoașteți limbile engleză și germană, atunci mare parte a limbii va fi foarte ușor de învățat. Multe dintre cuvintele de bază, sau cele folosite în fiecare zi, se asemănă, și la fel putem spune și despre anumite aspecte gramaticale (de exemplu, topica propoziției este similară cu cea din germană)
Deși vorbită de relativ puține persoane (cam 5 milioane), norvegiana este destul de cunoscută, atât pentru cum sună, dar și pentru faptul că Norvegia este o țară fascinantă, cu o cultură și o frumusețe unică.
De menționat sunt și aspectele pozitive: dacă știi norvegiană, deja cunoști mare parte a limbii suedeze. Cu daneza, situația e mai grea, deoarece ei nu se înțeleg între ei din cauza pronunției. De asemenea, puteți cunoaște mai bine cultura germanică de vest (sau nordică), astfel că norvegiana este cea mai apropiată dintre limbile germanice vestice continentale de cele vestice insulare (islandeza și feroeza).
Un aspect important este faptul că există, de fapt, două sau chiar mai multe limbi norvegiene: există varianta cea mai comună bokmål, dar de asemenea în Norvegia se vorbesc și variante, cum ar fi nynorsk. Ceea ce se vorbește în Bergen e diferit față de ceea ce se vorbește în Oslo. Cei de pe coasta vestică au un vocabular mai apropiat de cel al islandezilor și feroezilor (Nu știu dacă în mod oficial veți găsi astfel de detalii, însă eu am observat asta în practică).
Dacă am înțeles acestea, să trecem la lecție:

Lecția 1

NOTĂ: Nu vă concentrați pe pronunție acum. Este important să vedeți câteva fraze și cuvinte pentru început.

Hei!  
este fraza folosită în norvegiană pentru salut. Se pronunță asemănător cu Hi din engleză.
Dacă nu vorbiți cu prieteni, cunoscuți, etc și vreți să fiți mai formal, folosiți variantele:
Hallo și God dag 
Norvegienii au o metodă interesantă de a-și lua la revedere (literal: Am avut-o bine):
Ha det! sau Ha det bra! 
Frazele de mai sus se pronunță aproximativ: hei, halo, godda, hade, hade bra.

De asemenea, este forte important să știm două cuvinte esențiale: DA și NU:
JA și NEI
Iată alte fraze și cuvinte esențiale:
Mulțumesc și scuză-mă sau scuze /tak/ /unșil/
Takk; Unnskyld

Ce mai faci? Sunt bine (literal: Cum îți merge? Merge bine.) /vurdan gor de/ /de go bra/
Hvordan går det? Det går bra.

Gramatică 

 Pronumele personal

Este bine să învățăm deja pronumele personale în norvegiană. Despre celelalte părți de vorbire vom învăța mai târziu. Iată:

jeg eu
du tu
han
hun
det / den
el
ea
neutru

vi noi
dere voi
de ei, ele
Asemănător cu cele din engleză și germană, avem la persoana a III-a singular un pronume neutru: det și den. Acesta se folosește pentru orice, dar nu pentru persoane.

Exemple: Jeg er. Du ser. Jeg ønsker det. (sunt; tu vezi; vreau asta)

Verbe

E bine să înțelegi următorul lucru: în norvegiană, la toate personale, verbul are aceeași conjugare. Haideți să învățăm verbul A FI: å være /o-vara/ . Conjugarea este ER /ar/
å være
  • Jeg ER: Sunt
  • Du ER: Ești
  • Han, hun, det/den ER: E(ste)
  • Vi ER: Suntem
  • Dere ER: Sunteți
  • De ER: Sunt
Iar acum să învățăm alte două verbe: å hete: heter /hetăr/; å snakke: snakker /snaker/ (a se numi; a vorbi)
å hete
  • Jeg heter
  • Du heter
  • Han, hun, det/den heter
  • Vi heter
  • Dere heter
  • De heter
 
å snakke
  • Jeg snakker
  • Du snakker
  • Han, hun, det/den snakker
  • Vi snakker
  • Dere snakker
  • De snakker
 După cum ați obervat, la timpul prezent, verbul se conjugă prin adăugarea unui -R la forma de infinitiv. Bineînțeles, există și excepții, dar acestea vor fi învățate mai târziu. Å /o/ este marca de infinitiv a verbului, cu este A din română (a fi - å være).

Zilele limbilor

Folosim în fiecare zi diferite limbi ca să comunicăm; trebuie atunci să ne punem întrebarea firească de ce să nu dedicăm unui aspect atât de important din viața noastră o zi în calendar?

Cea mai importantă sărbătoare din domeniul lingvistic, la nivel internațional, este Ziua Internațională a Limbii Materne, ținută anual pe data de 21 februarie. Aceasta promovează diversitatea lingvistică și culturală, învățarea limbilor străine, și poliglotismul.

O altă manifestare de acest gen, care se regăsește la nivel european, este Ziua Limbilor Europei, sărbătorită pe 26 septembrie în fiecare an.

De curând, mai exact pe 15 decembrie, a fost Ziua Esperanto, care celebrează cea mai cunoscută și răspândită dintre limbile artificiale.

Organizația Națiunilor Unite a ales 6 zile din an în care putem să sărbătorim cele 6 limbi oficiale ale sale:
  • 20 martie: Ziua limbii FRANCEZE
  • 20 aprilie: Ziua limbii CHINEZE
  • 23 aprilie: Ziua limbii ENGLEZE
  • 6 iunie: Ziua limbii RUSE
  • 12 octombrie: Ziua limbii SPANIOLE
  • 18 decembrie: Ziua limbii ARABE
Există și Ziua limbii ROMÂNE, o zi festivă ce se sărbătorește pe 31 august. Un alt exemplu (aletoriu) este Ziua limbii ISLANDEZE (pe 16 noiembrie).

Dacă stăm să reflectăm asupra acestui subiect, probabil fiecare limbă are (asta dacă cineva s-a ocupat) o sărbătoare, o anumită zi dintr-un an când aceasta este celebrată. În principiu, nu trebuie să privim ziua unei limbi ca fiind singura zi din an când trebuie să ne gândim cât de mult înseamnă pentru noi, ci oportunitatea de a ne interesa, de a afla și de a ne documenta. Până la urmă, limbile nu încetează să ne uimească de fiecare dată.

marți, 9 decembrie 2014

Limba aromână: Lecţia 1

Click aici pentru informaţii despre limbă
Unii lingviști consideră aromâna ca fiind DIALECT al limbii daco-române. 

Generalităţi

Aromâna este foarte asemănătoare din foarte multe puncte de vedere cu româna, însă există o diversitate prea mare pentru a fi o "limbă oficială". Astăzi, sunt folosite în diferite procente două moduri de a scrie, una fără diacritice, şi alta cu diacritice, care subliniază relaţia aromânei cu română. În cadrul acestor lecţii vom folosi scrierea cu diacritice, susţinută de Matilda Caragiu Marioțeanu.
Referitor la pronunţie: o metodă bună de a deprinde pronunţia este ascultarea muzicii aromâne şi, în limita posibilităţilor, a unor discursuri. Cele mai multe se găsesc pe Youtube.

Lecţia 1

Vocabular:
Iată câteva cuvinte: câsâbă, aradâ, featâ, omu, locu, care înseamnă: oraş (localitate), obicei, fată, om, pământ.

! Ca şi în română, substantivele pot fi feminine, masculine sau neutre.!

De obicei, formele la diferite cazuri se aseamănă cu cele din română. Dar cele de altă origine decât daco-română sunt mai diferite. De exemplu, pluralul la câsâbă este câsâbădz (sau câsâbăḑ), iar de la aradâ este arădz (sau arăḑ).

Gramatică: pronume personale
  • Mini (eu)
  • Tini (tu)
  • Elu, ea (el, ea)
  • Noi (noi)
  • Voi (voi)
  • El’i, eali (ei, ele)
Gramatică: verbul a fi
! În aromână nu există forma de infinitiv (de dicţionar) a unui verb; când ne referim la aceasta, folosim forma de prezent, persoana I, singular!
  • Mini hiu/escu/estu = eu sunt
  • Tini hii = tu eşti
  • Elu easti = el este
  • Noi him = noi suntem
  • Voi hiţ = voi sunteţi
  • El’i suntu = ei sunt 
Exemple
Nu hiu faimos, ama hiu armân (este chiar un film numit aşa): Nu sunt faimos, dar sunt aromân
Hiu/escu di aoa: Sunt de aici.
Featili suntu ma mari. Fetele sunt mai mari. 

Alte două cuvinte importante:
Ohi! înseamnă NU (deși se poate folosi și nu), iar E! înseamnă DA:

Recomandări:
  • Vă recomand următorul blog (click aici), numai despre cultura aromână.
  • Ascultaţi unele grupuri muzicale, cum sunt Pindu; de asemenea, şi Elena Gheorghe are câteva melodii aromâne demne de ascultat.
  • Citiţi Wikipedia în aromână  (da, există)
  • (opţional :)) Faceţi o excursie în regiunile Olimpului şi Pindului din Grecia, în Albania (Moscopole) sau în Macedonia (Beala)
  • Citiţi acest articol (păcat că e scris fără diacritice aromâne)
  • Această postare cu mai multe resurse
 
taguri: învăţaţi limba aromână, invatati aromana, invatati limba aromana, limba aromână pentru toţi, limba aromână lecţia 1, armaneaschce, macedoromână, rmâneaşti

Limba norvegiană: Introducere

NORSK   pronunţie (standard): /nɔrsk/ sau /nɔʃk/

 Privită din prisma noastră, norvegiana pare a fi o limbă "exotică". Parcă potrivită în peisajul nordic şi îngheţat, această limbă necesită acel ceva care îi face pe ascultătorii străini să spună: "este atât de ciudată, şi totuşi sună atât de bine!".
Din punct de vedere lingvistic este o limbă indo-europeană, din familia limbilor germanice de nord. Are aproximativ 5 milioane de vorbitori nativi, în majoritate în Norvegia, Insulele Feroe, dar şi în unele zone din Statele Unite.

Însă, dacă vorbim în termeni oficiali, situaţia acestei limbi este puţin ciudată: guvernul şi administraţia norvegiană foloseşte două variante, numite bokmål şi nynorsk.

Limba norvegiană are alfabetul identic cu cel danez, acesta fiind unul latin modificat; în plus există literele specifice celor două limbi, Ææ - Øø - Åå, care reprezintă sunete distincte.

O caracteristică interesantă a norvegienei, ea fiind comună şi în suedeză, este existenţa tonurilor. O limbă tonică, adică cea care foloseşte respectivele tonuri, face distincţie între o silabă pronunţată într-un fel şi alta pronunţată în alt fel (deşi ele se scriu identic).

Pentru un străin care doreşte să înveţe această limbă, este destul de simplu; în norvegiană, nu există conjugări, sunt foarte puţine excepţii, iar pronunţia este acceptabilă (mai ales pentru un german, danez, etc.)


Istoric

Norvegiana, ca şi celelalte limbi din Peninsula Scandinavă (bineînţeles, nu ne referim şi la finlandeză sau sami, etc.) s-a dezvoltat pe substratul principal al limbii nordice veche. La origine, comun cu daneza şi suedeza, nordica folosea scrierea runică, iar mai apoi (prin secolul al XII-lea) s-a trecut la alfabetul latin.

O lungă perioadă de timp, datorită uniunilor de state scandinave care s-au înfăptuit, norvegiana nu a fost limbă oficială, ci daneza sau suedeza. În perioada modernă s-au dezvoltat dialectele estice şi vestice.

Clasificare lingvistică

  • Clasificare lingvistică: limbi indo-europene - germanice - germanice de nord- norvegiană (bokmål, nynorsk, riksmål, høgnorsk)
 Norvegiana poate fi privită ca o punte lingvistică între limbile germanice nordice insulare (islandeza şi feroeza) şi cele nordice continentale (suedeza şi daneza).
Lingviştii sunt de acord asupra faptului că "trio-ul" norvegiană-suedeză-daneză reprezintă un exemplu perfect de limbi mutual-inteligibile, adică vorbitorii se pot înţelege între ei fără să studieze limba celuilalt.
Totuşi, datorită pronunţiei, suedezii înţeleg mai bine norvegiana vorbită. Însă dacă vorbim de limba scrisă, de multe ori daneza se confundă cu norvegiana, fiindcă este foarte asemănătoare.
Norvegiana a preluat multe cuvinte din germană, mai ales pe calea literaturii.

Dialecte și varietăți regionale

Sunt folosite patru variante sau dialecte ale norvegienei scrise (după cum am menţionat, primele două sunt oficiale):
  •  Bokmål („limbă cărturărească”) este folosită de peste 85% dintre vorbitori, însă şi aceasta dispune de accente diferite (de exemplu, cel din Oslo e diferit de cel din sud). Este şi cea mai popularizată, astfel vorbitorii secundari o învaţă pe aceasta.
  • Nynorsk („norvegiană nouă”) este mai puţin folosită, de doar aproximativ 10% din vorbitori.Aceasta este limba veche, care foloseşte normele de scriere corespondente din secolul al XIX-lea (s-a numit landsmål până în 1938)
  • Riksmål („limbă statală”) este o variantă neoficială, şi
  • Høgnorsk („norvegiană înaltă”), o variantă neoficială care are caracter conservator şi bazată pe nynorsk.
Dialecte vorbite pe coasta estică a Norvegiei sunt remarcate pentru că sunt mai apropiate de nordica veche decât cele vestice, mai exact au mai multe caracteristici comune cu islandeza şi feroeza.

 Exemple comparative

Limbă Propoziţii
Sunt din Norvegia Care e numele lui? Acesta e un cal Curcubeul are multe culori.
Daneză Jeg kommer fra Norge Hvad hedder han? Dette er en hest Regnbuen har mange farver
Riksmål Hva heter han?
Bokmål Regnbuen har mange farger
Nynorsk Eg kjem frå Noreg Kva heiter han? Dette er ein hest Regnbogen har mange fargar/leter
Regnbogen er mangleta
Høgnorsk Regnbogen hev mange leter
Regnbogen er manglìta
Nordică veche Ek kem frá Noregi Hvat heitir hann? Þetta er hross/Þessi er hestr Regnboginn er marglitr

Exemplu de text

-------Din Declarația Universală a Drepturilor Omului – articolul 1
Bokmål 
Alle mennesker er født frie og med samme menneskeverd og menneskerettigheter. De er utstyrt med fornuft og samvittighet og bør handle mot hverandre i brorskapets ånd.

Nynorsk
Alle menneske er fødde til fridom og med same menneskeverd og menneskerettar. Dei har fått fornuft og samvit og skal leve med kvarandre som brør.

Limba engleză: Lecţia 1

Poate aţi mai avut ocazia de a întâlni limba engleză în multe cazuri, cum ar fi de exemplu într-un film, într-o carte, etc. Odată cu învăţarea limbii engleze, vi se deschide poarta spre cunoaşterea culturii şi a altor aspecte prezente în viaţa unui mare număr de oameni. Engleza nu este numai o punte între culturi, o limbă internaţională, dar şi o limbă fascinantă prin diversitatea sa.

Înainte de toate...

(Consultaţi link-ul de mai sus)
Deşi engleza este în general o limbă foarte uşor de învăţat, poate chiar cea mai facilă (din punctul de vedere al unui vorbitor de limbă romanică), sunt unele aspect gramaticale şi lingvistice care îi îngreunează câteodată chiar şi pe vorbitorii nativi.
La ce ar trebui să vă aşteptaţi? Engleza este simplă. Noi, fiind vorbitorii unei limbi romanice, vom întâlni multe caracteristici (cel puţin) comune cu româna, însă trebuie să învăţăm cum sunt englezificate aceste cuvinte de origine latină.
Engleza dă dureri de cap la capitolul tenses (timpuri verbale), conditionals (condiţionale) şi la altele mai puţin greu de deprins. Printre celelalte aspecte mai acceptabile se numără reported speech, phrasal verbs şi de asemenea pronunţia care de cele mai multe ori nu prea are legătură cu ceea ce este scris.

Şi de asemenea, engleza are unele sunete distincte (cum sunt fricativele dentale th), accent fonologic (pauza şi intonaţia au rol distinctiv) şi multe omofoane. De cele mai multe ori, un verb poate fi scris la fel ca un substantiv, iar numai contextul diferenţiază.

Lecţia 1

"Hello!"
"Hi!"
"My name is Mike."
"My name is also Mike.!"
"Nice to meet you!"

Observaţii

 ! În engleză, în locul liniei de dialog se folosesc semnele "...."
Moduri de a saluta pe cineva, informal (prieteni, persoane apropiate, rude, etc): Hi! (hai), hello (helo).
Mă numesc/numele meu este: My name is.....sau My name's....
also înseamnă de asemenea
Expresia Nice to meet you se foloseşte atunci când două persoane se cunosc pentru prima dată, şi înseamnă: Încântat(ă) să te cunosc.
! În engleză NU există genuri gramaticale (feminin sau masculin)

Vocabular

Welcome = Bine ai venit! Bine aţi venit!
What = ce? (pentru lucruri)
Who= cine? (pentru oameni)
Thanks/Thank you = mersi/mulţumesc
And = şi

1) Traduceţi următorul dialog:
-Bine ai venit!
-Mulţumesc!
-Cum te numeşti?
-Numele meu este Mike.
-Şi numele meu este tot Mike. (e de asemenea...)

Verbul "a fi"

Este, practic, singurul verb din engleză care se conjugă la prezent, la toate persoanele:

I am              We are
You are          You are
He/she/it are   They are

!Reţineţi următoarele pronume personale: I (eu), you (tu sau voi, depinde de context), he (el), she (ea), it (el/ea pentru lucruri sau mai rar animale), we (noi) and they (ei sau ele)!

taguri: învăţaţi limba engleză, invatati engleza, invatati limba engleza, limba engleză pentru toţi, limba engleză lecţia 1

sâmbătă, 6 decembrie 2014

Limba engleză: Introducere, partea I

ENGLISH   pronunţie (standard): /ˈɪŋɡlɪʃ/
 
De departe, limba engleză este cea mai cunoscută şi "venerată" limbă de pe Terra. Din punct de vedere lingvistic, este o limbă indo-europeană, din familia limbilor germanice de vest. 
În funcţie de unele puncte de vedere mai diversificare, engleza este ori a doua ori a patra cea mai vorbită limbă de pe Pământ, adică numărul de vorbitori variază între 375 de milioane şi 1,8 miliarde. (2014)

Având o importanţă şi o influenţă atât de mare, unii o supranumesc „lingua franca”, un alt mod de a spune că este limba comună a omenirii. Nu e greşit, totuşi, să spunem asta, din moment ce engleza chiar este limba dominantă în comunicaţii, ştiinţă, afaceri şi alte domenii, la nivel internaţional. Este şi una dintre cele şase limbi oficiale ale Naţiunilor Unite.
Engleza se scrie cu alfabetul latin modificat, deşi modul în care sunt scrise cuvintele nu avantajează aproape deloc cititorul, fără să ofere detalii clare despre pronunţie.


Istoric

Faptul că limba engleză, deşi conţine o multitudine de cuvinte cu origine latină, este o limbă germanică ne duce cu gândul la istoria Angliei, statul de unde engleza s-a răspândit în lume. Încă de la începutul secolul al V-lea d.Hr., Anglia estică a fost invadată de popoare vorbitoare de limbi germanice (anglo-saxoni şi iuţi, veniţi din Germania de nord-vest şi respectiv din Iutlanda). Se crede că celţii au adoptat limba şi cultura germanică, însă nu sunt excluse şi alte teorii.
Între timp, s-a format ceea ce astăzi lingviştii numesc engleza veche.

O mare contribuţie la păstrarea caracterului germanic al englezei a fost constituită de stabilirea vikingilor pe coastele de nord şi de est, şi apoi până în Londra, care au adus influenţe din limba nordică veche (din care s-a desprins norvegiana şi islandeza).

Mai târziu, după ce Anglia a fost cucerită de către normanzi (în 1066), evoluţia limbii a cunoscut o profundă schimbare. Normanzii vorbeau anglo-normanda, care era apropiată de franceza veche. Aceasta a fost folosită oficial la Curte, în drept şi în administraţie, iar de aceea multe cuvinte cu origine latină au ajuns în engleză. 
Odată cu trecerea timpului şi îndepărtându-se de vechile dialecte germanice, engleza veche a început să piardă sistemul de cazuri, care era prea complex, ceea ce reprezintă trecerea spre engleza de mijloc. Mai apoi, multe cuvinte au fost preluate direct din latină şi greacă, având în vedere multitudinea de lucrări ştiinţifice şi din alte domenii redactate în limbile respective.

 După secolul al XV-lea, dialectul sudic a devenit popular la Curte, în administraţie şi în academii, iar engleza modernă datează din perioada elisabetană (secolul XVI).

Odată cu expansiunea Imperiului Britanic, engleza s-a răspândit în toate colţurile globului, din Statele Unite şi Canada şi până în Australia.

Clasificare lingvistică

  • Clasificare lingvistică: limbi indo-europene - germanice - germanice de vest - anglo-frizone - anglice - engleză
 Nu putem fi siguri care este cea mai apropiată limbă de engleză, însă dacă ne referim la limbile creole atunci limbile apropiate sunt tok pisin (denumirea provine de la talk pidgin) şi scots. Lingviştii consideră frizona, o limbă germanică vorbită în Insulele Frizone din Olanda, ca fiind cea mai apropiată limbă de engleză, şi sunt observabile unele asemănări între engleză şi alte limbi germanice de vest, cum sunt germana, olandeza, afrikaans şi saxona joasă. 

Dialecte și varietăți regionale

Engleza s-a răspândit în multe zone de pe glob, şi de aceea multe dialecte s-au dezvoltat. Engleza britanică, adică cea standard vorbită în Marea Britanie (deşi chiar şi aici există o multitudine de accente) este diferită de cea din Statele Unite, nu numai ca pronunţie, dar şi ca ortografie. Asemenea se comportă şi dialectul canadian, asemănător celui din State. Engleza australiană a păstrat mai multe caracteristici comune cu cele ale englezei britanice.

Vorbitorii secundari, cei care au învăţat engleza, nu pot alege o singură engleză, fiindcă aceasta nu există. Nu putem vorbi de o engleză standard, iar cel care învaţă limba trebuie să aleagă unul dintre dialecte. Cel mai prestigios este cel britanic, iar accentul, realizat corect, poartă denumirea de Received Pronuncioation (Pronunţie Dobândită) sau simplu RP.

Engleza este cea mai influentă limbă. Chiar şi în română au pătruns multe cuvinte cu origine engleză, cum sunt de exemplu after-shave, blug (de la blue-jeans), etc.

Există şi combinaţii de limbi cu cea engleză, însă nu în mod oficial, acestea fiind folosite doar ca o punte lingvistică între diferite grupuri. De exemplu, spanglish în Statele Unite (spaniolă cu engleză) şi franglais în Canada (franceză cu engleză).
De asemenea, engleza a deservit ca limbă de bază pentru unele limbi creole, cum sunt creola jamaicană sau tok pisin.

Exemplu de text

-------Din Declarația Universală a Drepturilor Omului – articolul 1
 
All human beings are born free and equal in dignity and rights. They are endowed with reason and conscience and should act towards one another in a spirit of brotherhood.

miercuri, 3 decembrie 2014

Ce este lingvistica?

Conform dexonline, lingvistica este ştiinţa care studiază limba şi legile ei de dezvoltare.

După cum susţinea şi lingvistul francez André Martinet: (1)
    "...lingvistica este studiul ştiinţific al limbajului omenesc. Un studiu este ştiinţific atunci când se bazează pe observarea faptelor [...] în cazul lingvisticii este deosebit de important să se insiste asupra caracterului ştiinţific..." ,

putem constata că această ştiinţă a cărui nume a variat de-a lungul timpului (cel puţin în română) se concentrează aproape în totalitate pe descrierea limbajului folosit de om. În mare parte, aspectele sociale ale limbilor sunt studiate de o ramură a sa, numită sociolingvistică, astfel că lingviştii se ocupă mai ales de restul elementelor limbii.
Dacă vom considera lingvistica precum un întreg, adică luând în discuţie toate domeniile sale, atunci putem spune că lingvistica se ocupă de caracterizarea: formei limbii, însemnului ei şi rolul ei în diferite situaţii.


Ramuri

Lingvistica are mult sub-domenii, fiecare caracterizând anumite aspecte de structură lingvistică, iar principalele sunt următoarele:
  • Fonetica, studiul proprietăţilor fizice a producerii şi perceperii vorbirii
  • Fonologia, studiul sunetelor ca elemente abstracte în mintea vorbitorului, care diferenţiază înţelesul
  • Morfologia, studiul morfemelor, sau a structurilor interne a cuvintelor şi cum pot fi ele modificate
  • Sintaxa, studiul modului în care cuvintele se combină pentru a forma fraze gramaticale
  • Semantica, studiul cuvintelor şi propoziţiilor
  • Pragmatica, studiul modului în care sunt înţelese şi folosite semnele
  • Analiza discursului, studiul limbilor în texte (scrise, vorbite, etc)
  • Stilistica şi sociolingvistica
  • Semiotica, studiul semnelor şi proceselor, indicaţiei, asemănărilor, analogiilor, metaforelor, simbolismului, înţelesului şi comunicării.

Note

  1. Din Elemente de lingvistică generală, traducere de Paul Miclău, Ed. Ştiinţifică, 1970

Un fel de început

De ce?

Am început acest blog în speranţa că şi vorbitorii de limbă română sunt pasionaţi de învăţarea limbilor străine. Faptul că "engleza este limba internetului" este o concepţie greşită; nu trebuie să credem că dacă o limbă a ajuns să domine cadrul socio-economic al planetei, ea este o lingua franca. În ziua de astăzi, toate limbile îşi găsesc propria onoare, chiar dacă nu pare aşa la prima vedere.

Puteam, cu un efort mai ridicat, să scriu acest blog în engleză...dar cu ce folos? Pe internet găsim multe exemple a ceea ce înseamnă un blog "successful", însă ceea ce-mi doresc eu este ca şi vorbitorul de limbă română să aibă măcar câteva detalii esenţiale şi o introducere în unele limbi ale lumii, pentru că - să fim sinceri - la momentul actual nu prea există.

Conţinut

În primul rând, voi posta despre limbi străine. Acest blog va conţine, pentru o anumită limbă (asta, în limita "timpului disponibil") o Introducere şi alte postări ce vor conţine lecţii pentru începători, pentru ca cineva să poate începe învăţarea limbii respective.
În al doilea rând, voi posta despre lingvistă şi poliglotism, noutăţi din acest domenii şi detalii care par interesante referitoare la lingvistică.

În experienţa mea (deşi sunt încă novice), am avut de a face (şi prin asta mă refer la faptul că m-am interesat) cu o multitudine de limbi, printre care se numără şi aromâna (de exemplu). Voi posta şi părerile mele în raport cu importanţa foarte mare a păstrării unor limbi care sunt ameninţate cu dispariţia.

În funcţie de succesul lor, voi vedea în ce procent voi posta despre ramurile lingvisticii: fonetică, sintaxă, etc. Probabil, mulţi consideră aceste domenii plictisitoare şi fără sens, însă nu putem contesta importanţa lor în studiul limbilor.

Până data viitoare, vă urez succes la conversat şi învăţat limbi străine.